Problema dependenței de jocuri de noroc este și ea destul de interesantă.
Dar majoritatea oamenilor nu înțeleg despre ce este vorba.
Auzim aforisme precum „Sfânta Ursula te va arde dacă te joci” și, de asemenea, aforisme precum „burghezia populară trebuie să se complacă în firele marxism-leninismului”.
Dacă cineva este cu adevărat devotat Sfintei Ursula sau marxism-leninismului, atunci problema este într-adevăr rezolvată, dar cum rămâne cu cei care nu sunt devotați Sfintei Ursula sau din orice motiv preferă Pasok intelectului pur marxist-leninist?
Sunt ei condamnați la focul de dincolo?
Poate ar fi si asta o parere.
Dar dacă nu acceptăm punctul de vedere, înseamnă că trebuie să privim problema cu mai multe criterii la pământ.
În țara noastră, lupta împotriva dependenței de jocuri de noroc a trecut prin mai multe faze.
Pe vremea când nu aveai voie să mergi la cazinou, PROPO era considerat nevinovat și, în mod excepțional, era permis hipodromul.
Atunci nu numai ca a fost permis cazinoul, ci au fost construite mai multe cazinouri in tara (Rio-Syros-Hayat-Loutraki...).
Prima fază a fost la mijlocul anilor ’90, cu Tekteridis-Nicoletato și cineva atârnat de un copac după o pierdere în semen-de-fer.
Ministrul-șef Vasso a emis declarațiile de auto-interdicție, care au fost puțin amuzante. Pe de o parte declarația era valabilă doar pentru un cazinou și, pe de altă parte, o puteai revoca oricând doreai.
În 2002, CEE ne-a acordat un grant de 500,000 de euro pentru a studia problema. Cu ocazia acestui eveniment a fost un panou la un post de televiziune la care am participat. După emisiune, i-am cerut producătorului videoclipul ca să-l pot arăta autorității presupuse formate de guvernul Simitis pentru combaterea jocurilor de noroc compulsive. Scopul meu a fost practic să-i invit să facă un alt panel.
Când m-am dus acolo, au luat videoclipul și au spus „oh dragă prietene, bine ai venit”. Dar după ce le-am spus despre ce este vorba, băieții mi-au spus „ce zici de acei 500,000 de euro pe care îi spui – au făcut bine Pasok acum – nu fi nebun”. Apoi le spun „ei bine, neapărat că vei publica lunar un buletin informativ cu progresul lucrării” și ei spun „ho-ho-ho, știm ce știi, du-te acasă”. De fapt, acest caz a devenit o afacere mare și OPAP etc. au fost reclamă în mass-media (cele cinci bilete în plus ne vor face Elveția etc.).
În 2006-7 au avut loc însă procese în instanța europeană cu privire la pariuri transfrontaliere - site-uri de pariuri. Unul dintre judecătorii de la ședință a spus că „dacă o țară vrea să impună restricții, ar trebui să facă ceva în privința dependenței de jocuri de noroc, altfel care este argumentul”?
Ministrul competent la acea vreme era Giorgos Orfanos, care imediat a dat ordin să o ia oarecum în serios - altfel deciziile ar veni în detrimentul monopolului opaist.
Așa că de atunci au început treptat să se dezvolte diverse organizații, numere de telefon 090 pentru „salvare instantanee” dar și site-uri web etc cu sfaturi – acum le vezi în partea de jos a oricărei pagini de pariuri pe care o intri. Desigur, pariurile la cazinou continuă, construim și noi cazinouri și supercazinouri, dar se presupune și că statul ne protejează.
În ultimii ani, dependența de jocuri de noroc a servit foarte mult pentru a justifica taxele suplimentare la pariuri.
Dacă îi plătești în mod normal, spune noua „teorie”, atunci vor deveni dependență de jocurile de noroc, în timp ce atunci când... îi furi, nu o vor face!
Dacă abordăm problema într-un mod imparțial, trebuie să distingem cazinoul de pariurile sportive.
În cazinou pierzi cu precizie matematică, deoarece nu poți învinge numere aleatoare.
Pariurile sportive sunt un joc de noroc dar și un joc de inteligență – precum șahul.
Nu înseamnă că pariurile sportive valorează orice, dar există această diferență.
De ce există cazinoul în special?
Există pentru că există o ignoranță teribilă. Nimeni -aproape- nu are habar si de aceea se intampla ce face.
O persoană care știe că pierde cu precizie matematică este justificată să joace la cazinou?
Oricât de nebun ar fi și oricâte răni psihologice ar avea – de la o grenadă, de exemplu. cine a mâncat în războiul din Coreea - justificat?
Nu este justificat.
Un studiu al fenomenului pe care l-am făcut - probabil întâmplător - a fost următorul:
În 1991, când a început Loto, cineva de la ziarul Filathlos, care scrisese o carte despre Loto, a venit și m-a găsit și m-a rugat să-l ajut să facă un CD însoțitor.
Taxa mi-a fost aranjată, dar când am discutat despre asta am recunoscut că era un vechi coleg de-al meu cu care suntem foarte buni prieteni la școală. Probabil ne-am recunoscut.
A fost schimbată afacerea și am aranjat că nu voi primi o taxă, ci un procent din cartea + cd-ul care va fi vândut.
Apoi timp de vreo trei ani am ieșit împreună și am vândut cartea unor persoane diferite, precum și agențiilor și librăriilor OPAP. Avea un minivan și apoi mergeam la plajă la bere.
În legătură cu subiectul nostru, ce am observat?
Niciunul dintre clienții cărții – jucătorii la loto – nu a fost absolvenți de Fizică sau Chimie.
Aveam arhitecți-medici-avocați, dar nici Fizică sau Chimie.
Doar unul a fost statistician, dar acesta a fost unul pe care l-a cumpărat de la noi cu intenția de a-și scrie propriile cărți pe viitor, ca să nu fie prins.
Deci demonstrează ceea ce spun.
Dar majoritatea oamenilor nu înțeleg despre ce este vorba.
Auzim aforisme precum „Sfânta Ursula te va arde dacă te joci” și, de asemenea, aforisme precum „burghezia populară trebuie să se complacă în firele marxism-leninismului”.
Dacă cineva este cu adevărat devotat Sfintei Ursula sau marxism-leninismului, atunci problema este într-adevăr rezolvată, dar cum rămâne cu cei care nu sunt devotați Sfintei Ursula sau din orice motiv preferă Pasok intelectului pur marxist-leninist?
Sunt ei condamnați la focul de dincolo?
Poate ar fi si asta o parere.
Dar dacă nu acceptăm punctul de vedere, înseamnă că trebuie să privim problema cu mai multe criterii la pământ.
În țara noastră, lupta împotriva dependenței de jocuri de noroc a trecut prin mai multe faze.
Pe vremea când nu aveai voie să mergi la cazinou, PROPO era considerat nevinovat și, în mod excepțional, era permis hipodromul.
Atunci nu numai ca a fost permis cazinoul, ci au fost construite mai multe cazinouri in tara (Rio-Syros-Hayat-Loutraki...).
Prima fază a fost la mijlocul anilor ’90, cu Tekteridis-Nicoletato și cineva atârnat de un copac după o pierdere în semen-de-fer.
Ministrul-șef Vasso a emis declarațiile de auto-interdicție, care au fost puțin amuzante. Pe de o parte declarația era valabilă doar pentru un cazinou și, pe de altă parte, o puteai revoca oricând doreai.
În 2002, CEE ne-a acordat un grant de 500,000 de euro pentru a studia problema. Cu ocazia acestui eveniment a fost un panou la un post de televiziune la care am participat. După emisiune, i-am cerut producătorului videoclipul ca să-l pot arăta autorității presupuse formate de guvernul Simitis pentru combaterea jocurilor de noroc compulsive. Scopul meu a fost practic să-i invit să facă un alt panel.
Când m-am dus acolo, au luat videoclipul și au spus „oh dragă prietene, bine ai venit”. Dar după ce le-am spus despre ce este vorba, băieții mi-au spus „ce zici de acei 500,000 de euro pe care îi spui – au făcut bine Pasok acum – nu fi nebun”. Apoi le spun „ei bine, neapărat că vei publica lunar un buletin informativ cu progresul lucrării” și ei spun „ho-ho-ho, știm ce știi, du-te acasă”. De fapt, acest caz a devenit o afacere mare și OPAP etc. au fost reclamă în mass-media (cele cinci bilete în plus ne vor face Elveția etc.).
În 2006-7 au avut loc însă procese în instanța europeană cu privire la pariuri transfrontaliere - site-uri de pariuri. Unul dintre judecătorii de la ședință a spus că „dacă o țară vrea să impună restricții, ar trebui să facă ceva în privința dependenței de jocuri de noroc, altfel care este argumentul”?
Ministrul competent la acea vreme era Giorgos Orfanos, care imediat a dat ordin să o ia oarecum în serios - altfel deciziile ar veni în detrimentul monopolului opaist.
Așa că de atunci au început treptat să se dezvolte diverse organizații, numere de telefon 090 pentru „salvare instantanee” dar și site-uri web etc cu sfaturi – acum le vezi în partea de jos a oricărei pagini de pariuri pe care o intri. Desigur, pariurile la cazinou continuă, construim și noi cazinouri și supercazinouri, dar se presupune și că statul ne protejează.
În ultimii ani, dependența de jocuri de noroc a servit foarte mult pentru a justifica taxele suplimentare la pariuri.
Dacă îi plătești în mod normal, spune noua „teorie”, atunci vor deveni dependență de jocurile de noroc, în timp ce atunci când... îi furi, nu o vor face!
Dacă abordăm problema într-un mod imparțial, trebuie să distingem cazinoul de pariurile sportive.
În cazinou pierzi cu precizie matematică, deoarece nu poți învinge numere aleatoare.
Pariurile sportive sunt un joc de noroc dar și un joc de inteligență – precum șahul.
Nu înseamnă că pariurile sportive valorează orice, dar există această diferență.
De ce există cazinoul în special?
Există pentru că există o ignoranță teribilă. Nimeni -aproape- nu are habar si de aceea se intampla ce face.
O persoană care știe că pierde cu precizie matematică este justificată să joace la cazinou?
Oricât de nebun ar fi și oricâte răni psihologice ar avea – de la o grenadă, de exemplu. cine a mâncat în războiul din Coreea - justificat?
Nu este justificat.
Un studiu al fenomenului pe care l-am făcut - probabil întâmplător - a fost următorul:
În 1991, când a început Loto, cineva de la ziarul Filathlos, care scrisese o carte despre Loto, a venit și m-a găsit și m-a rugat să-l ajut să facă un CD însoțitor.
Taxa mi-a fost aranjată, dar când am discutat despre asta am recunoscut că era un vechi coleg de-al meu cu care suntem foarte buni prieteni la școală. Probabil ne-am recunoscut.
A fost schimbată afacerea și am aranjat că nu voi primi o taxă, ci un procent din cartea + cd-ul care va fi vândut.
Apoi timp de vreo trei ani am ieșit împreună și am vândut cartea unor persoane diferite, precum și agențiilor și librăriilor OPAP. Avea un minivan și apoi mergeam la plajă la bere.
În legătură cu subiectul nostru, ce am observat?
Niciunul dintre clienții cărții – jucătorii la loto – nu a fost absolvenți de Fizică sau Chimie.
Aveam arhitecți-medici-avocați, dar nici Fizică sau Chimie.
Doar unul a fost statistician, dar acesta a fost unul pe care l-a cumpărat de la noi cu intenția de a-și scrie propriile cărți pe viitor, ca să nu fie prins.
Deci demonstrează ceea ce spun.
Ultima editare:
